Glosar de termeni
A
Aven - put carstic natural vertical, născut prin prăbusiri sau datorită circulatiei pe verticală a apei în masivele calcaroase.
B
Bazin hidrografic - perimetrul de pe suprafata căruia îsi adună apele un râu.
C
Canion - portiune de vale foarte îngustă cu versantii înalti si abrupti si cu fundul ocupat în întregime de albia râului.
Carstic - vezi Relief carstic
Cascada - cădere verticală de apă ce se produce în punctul unde albia unui râu prezintă o denivelare bruscă.
Chei - portiune de vale strâmtă cu versanti înalti, săpati în roci dure.
D
Dolina - microdepresiune în formă de pâlnie, rezultată prin dizolvarea de către ape a rocilor solubile.
E
Exurgenta - locul de iesire a apei unui pârâu sau râu subteran ce curge pe un canal carstic.
F
Formatiuni de pestera - forme de depunere a carbonatului de calciu în pesteri din apa de infiltratie (stalactite, stalagmite, coloane, valuri, baldachine, etc.)
G
Ghetar - masă de gheată compactă naturală, permanentă, rezultată din acumularea zăpezii, care prin tasare, topire partială si înghet se transformă în gheată compactă. Singurii ghetari din Romania se afla în pesterile si avenele din Muntii Bihor.
Gol alpin - zona situată deasupra limitei superioare a pădurii, acoperită cu păsuni, vegetatie pitică, etc., sau lipsită de vegetatie.
Grohotis - îngrămădire de fragmente colturoase, de roci de dimensiuni diferite provenite din dezagregarea si prăvălirea pe panta a stâncilor.
H
Hoanca - vale seacă, înierbată, fără urme de eroziune ale unei ape curgătoare, specifică zonelor carstice.
I
Izbuc - termen popular pentru Exurgenta.
Izvor - locul de iesire al apei dintr-o pânză subterană.
L
Lapiez - microforme de relief cu aspect de săntulete sau găuri create prin coroziune si, partial, prin eroziune în rocile solubile.
M
Marmita - scobitură rotundă sau ovală săpată în stâncă de vârtejurile de apă, apar în sectoare în care albia râurilor prezintă repezisuri si cascade.
P
Pestera - gol subteran natural creat prin circulatia apei în rocile solubile.
Pierdere de apă - fenomen specific regiunilor carstice, constând din disparitia de la suprafata pământului a unui curs de apă prin ponoare, sorburi, pesteri, sau prin infiltrare treptată în prundisul albiei.
Platou carstic - platou (podis) cu formatiuni carstice (pesteri, doline, avene, ponoare, văi oarbe, lapiezuri, etc.)
Polie - depresiune carstica închisă; pe fundul ei plat curge o apă care obisnuit se pierde in pământ, dar care la viituri umple depresiunea formând un lac temporar.
Ponor - loc de pierdere al unui curs de apă prin crăpături impenetrabile pentru om, situat, de obicei, la piciorul unui perete de calcar; scurgerea apei nu se face cu presiune.
Portal - gura de pestera de mari dimensiuni.
R
Relief carstic - relief specific regiunilor cu roci solubile(calcar, sare, gips); înglobează atât forme endocarstice - pesteri, galerii, avene, stalactite, stalagmite, draperii, etc. - cât si exocarstice - văi oarbe, chei, abrupturi, doline, polii, ponoare, sorburi, izbucuri, lapiezuri, etc. - generate de actiunea de dizolvare si de circulatie a apei la suprafată sau pe canale subterane.
S
Săritoare - ruptură de pantă, denivelare în firul unei văi.
Sodol(Sohodol) - albie sau vale seacă, abruptă, formată în urma pierderii apei in adânc prin fisuri, ponoare, etc.
Sorb - loc de pierdere în pământ al unui curs de apă situat sub oglinda apei; scurgerea apei se face sub presiune.
Stalactite, stalagmite - coloane de depunere în pesteri a rocilor solubile. Stalactitele atârnă din tavan ca niste turturi, stalagmitele se ridică din podeaua pesterii.
Sa - portiune mai joasă a unei culmi sau creste.
T
Tarnita - termen folosit în Muntii Apuseni pentru Sa.
Tau - lac.
V
Vale oarbă - vale închisă în aval, caracteristică regiunilor carstice.
Vaiuga - vale îngustă si putin adâncită.