Din Poiana Rotunda urmam mai departe semnele de marcaj coborand accentuat prin padurea de fag, tinem poteca pe versantul drept al Vaii Bradetanului, in coboras usor iar la cca. ½ ora din Poiana Rotunda sosim la confluenta Vaii Bradetanului cu Paraul Ponor unde traseele se bifurca: traseul nostru traverseaza Paraul Ponor mergand pe versantul drept al acestuia, versantul stang al acestui parau este urmat de traseul marcat cu semn triunghi rosu, ce merge spre Saua Vartop iar in amonte, tot pe versantul stang al vaii o derivatie din traseu, marcata cu punct albastru dublu ne conduce spre Izbucul Ponor.

Derivatie spre Izbucul Ponor

De la bifurcarea traseelor, urmand in amonte Paraul Ponor ajungem dupa cca. 10 minute langa Izbucul Ponor. Acest fenomen carstic, de dimensiuni considerabile dreneaza apele paraurilor care se pierd in subteran in zona Platoului Padis.

De la confluenta vaii Bradetanului cu Paraul Ponor, traversam Paraul Ponor, strabatem in continuare Poiana Ponor, o polie tipica, ocolim prin dreapta ponoarele in care se pierde Paraul Ponor, tinem mai departe poteca printr-o padure deasa de molid urmand sa ajungem dupa cca. ½ ora din Ponor la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului. Aceasta intersectie este marcata si de un stalp indicator. Pentru a ne continua traseul traversam drumul, coboram dupa poteca printr-un molidis, ne despatim dupa cca. 10 minute (de la drumul forestier) de Circuitul Galbenei, coboram in continuare prin padurea de molid apoi printr-o zona dificila (pe versantul stang al Vaii Cetatilor) unde sunt fixate cabluri in stanca iar la cca. ½ ora de la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului sosim pe fundul Dolinei I a Cetatilor Ponorului unde ne aflam la o bifurcare a traseului (punct marcat de un stalp indicator): la stanga continua traseul principal spre Dolina III iar inainte merge o derivatie a traseului spre Dolina II.

Derivatie spre Dolina II

De la stalpul indicator din Dolina I urmam marcajul de derivatie traversand Valea Cetatilor pe numeroase blocuri de calcar ce acopera patul vaii, trecem pe sub portalul Pesterii Cetatile Ponorului (acesta avand o inaltime de 75m este cel mai inalt din Europa) iar de aici un ultim urcus abrupt la dreapta pe un grohotis ne scoate in Dolina II. De aici, putem sa aruncam o privire asupra paraului subteran din Pestera Cetatile Ponorului.

Reveniti la traseul principal, de la stalpul din Dolina I urcam spre stanga pe niste scari metalice, trecem dupa cca. 10 minute prin saua dintre Dolinele I si III, coboram mai departe pe langa un perete stancos, tinem in continuare poteca pe curba de nivel, lasam in dreapta o intrare secundara a Pesterii Cetatile Ponorului, ocolim Dolina III pe o distanta de cca. 30 m, urcam mai departe spre dreapta pe un grohotis dificil apoi prin padurea de molid iar dupa aproximativ ½ ora din Dolina III intalnim din nou Circuitul Galbenei, langa un loc de popas (mese si banci).

Din acest punct urmam in continuare semnele de marcaj pe deasupra Dolinei III, parasim dupa cca. ½ ora de la locul de popas traseul ce merge spre Cheile Galbenei, ne ghidam mai departe dupa poteca ce trece pe langa cele 4 balcoane ale Cetatilor Ponorului (de la primele 2 balcoane se deschide o ampla priveliste asupra Dolinei III iar de la balcoanele III si IV putem admira Dolina II), coboram in continuare pe un drum de pamant prin padure, cca ½ ora urmand sa ajungem din nou la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului, in Valea Cetatilor. In continuare urmam drumul forestier in amonte, pe versantul stang al vaii dupa care sosim in poiana ,,La Grajduri’’. Aici, se gaseste Cantonul Silvic Glavoi si un punct de aprovizionare (de asemenea aici campeaza majoritatea turistilor ce vin cu cortul).

Din poiana ,,La Grajduri’’ parasim drumul forestier ce merge spre Scarita urcand pe poteca o panta inierbata aflata in dreapta drumului, continuam urcusul pe un valcel sec pentru cca. ½ ora, traversam mai departe in urcus lin o poiana apoi o padure iar un ultimo coboras printr-o pajiste ne scoate la stalpul indicator care marcheaza inchiderea circuitului. De aici, mergand dupa semnele de marcaj sosim in cca. ½ ora la Cabana Padis.

paraul din Poiana Ponor

lac temporar in Poiana Ponor

Izbucul ‘Ponor’

cabana Cetatile Ponorului

Portalul, Cetatile Ponorului

Cetatile Ponorului

Cetatile Ponorului, grohotis

Balcon Cetatile Ponorului

De la drumul forestier Scarita – Cab. Cetatile Ponorului ne ghidam dupa semnele de marcaj punct galben coborand prin padurea de molid, lasam in dreapta traseul ce coboara spre Cetatile Ponorului, urmam mai departe poteca pe deasupra Cetatilor Ponorului iar la cca. ½ ora de la drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului intalnim din nou traseul ce vine dinspre Dolina III, langa un popas si un poanou indicator.

Din acest punct tinem mai departe marcajul tot pe poteca, prin padure, parasim in cele din urma traseul Circuitul Cetatile Ponorului (ce se intoarce inapoi spre Cab. Padis pe la Balcoanele Cetatilor Ponorului), urcam in continuare spre stanga, printr-o zona cu padure rara, apoi printr-o padure de fag urmarind poteca ce coteste la dreapta iar dupa cca. 40 minute de la popasul aflat deasupra Dolinei III ajungem pe creasta Muntelui Bortig.

De aici, se desface spre dreapta o poteca marcata cu semn de derivatie ( punct galben dublu) care ne conduce la Avenul Bortig (adanc de aproximativ 40 m, este cel de-al doilea ghetar ca marime din Europa dupa Ghetarul Scarisoara).

Dupa ce am vazut si acest obiectiv, revenind la traseul principal coboram abrupt prin padure, dupa semnele de marcaj, pe poteca bine evidentiata, tinem mai departe un drum forestier vechi, mergand pe curba de nivel, printr-un faget des iar la cca. ¾ ora de la Avenul Bortig, sosim la o bifurcare a traseului, implicit a potecii: inainte merge o varianta directa a traseului, spre Poiana Florilor, pe la Balcoanele Galbenei iar la stanga merge o derivatie a traseului prin Cheile Galbenei, tot spre Poiana Florilor (aceasta varianta o vom urma si noi). Pentru a ne continua traseul coboram asadar spre stanga cca. 100 m pana la albia vaii Galbena, tinem mai departe poteca in amonte, pe versantul drept dupa care ajungem la Izbucul Galbenei.

Acest fenomen carstic de dimensiuni considerabile dreneaza apele care se pierd in Pestera din Cetatile Ponorului. Din acest punct, mergand mai departe ocolim izbucul pe lanturi, tinem mai departe curba de nivel prin padure, pe versantul stang al vaii cca. ¼ ora, depasim o trecere periculoasa coborand pe lanturi, lasam in dreapta Pestera Ponor in care se pierde Valea Galbenei, iar de aici un ultim coboras prin padurea de fag apoi pe un grohotis ne scoate din nou pe versantul stang al vaii Galbena. Pe versantul drept se poate observa apa vaii care iese dintr-o gura de pestera si se prabuseste aproximativ 10m Cascada Evantai (apa vaii Galbenei, dupa ce se pierde in Pestera Ponor parcurge un traseu subteran si apoi iese din nou la suprafata formand cascada amintita).

De la cascada merge mai departe pe versantul stang al vaii depasind o portiune cu lanturi, lunga de 250 m, urmarim in continuare poteca pe la baza peretelui stancos, lasam in stanga marcajul ce urca pe versantul vaii, urmarim in continuare firul vaii, intalnim din nou maercajul, trecem de o portiune dificila cu cabluri unde trebuie sa ne cataram pe peretele stancos, mergem mai departe pe o poteca, pe langa firul vaii cca. 10 minute si suntem la drumul forestier ce vine dinspre Cantonul Silvic Luncsoara, in zona de confluenta dintre Valea Luncsoara si Valea Galbena.

De aici, urmam acest drum spre dreapta traversand Valea Galbenei pe un podet de beton, lasam in dreapta marcajul de derivatie ( ) ce urca inapoi spre traseul principal, urmarim in continuare drumul, in aval, pe versantul drept al vaii, trecem dupa cca. 1km de confluenta cu Valea Seaca, ce vine de pe versantul stang al Galbenei, lasam in dreapta un canton silvic dupa care traseele se bifurca: inainte continua traseul marcat cu semn triunghi galben (ce ne-a insotit de la confluenta Galbenei cu Luncsoara) iar la dreapta, pe un drum forestier secundar merge traseul nostru.

In continuare urmam acest drum la dreapta, cotim din nou la dreapta (dupa cca. 10m de la canton) pe un alt drumeag, urcand prin fantele din Poiana Florilor iar la cca. ¼ ora de la cantonul din Valea Galbennei intalnim traseul principal ce vine dinspre Balcoanele Galbenei. Acest punct este marcat de un stalp indicator care ne ofera mai multe indicatii printre care si uermatoarea: ,, spre Focul Viu, 2 ore ’’. Tot aici se gaseste un izvor unde merita sa facem un popas deoarece ne asteapta un urcus lung pana la Ghetarul Focul Viu.

De aici urcam dupa semnele de marcaj punct galben, ocolim un grup de mesteceni prin dreapta, tinem curba de nivel pe poteca bine evidentiata, trecem mai departe printr-o padure de fag apoi printr-o poiana ce se intinde dealungul potecii, urcam in continuare prin padurea de fag, traversam o alta poiana, mai mica, iar de aici un ultim urcus abrupt ce dureaza cca. ½ ora ne scoate in fata Ghetarului Focul Viu.

Turistii au acces doar pana la intrarea in pestera unde este amenajat un balcon de lemn. De aici putem observa ghetarul propriu-zis acesta fiind al treilea ca marime din Europa, dupa ghetarele din pesterile Scarisoara si Bortig. La pranz, lumina patrunde in pestera printr-o fereastra naturala iar acesta capata o culoare rosiatica (de aici provine numele de Focul Viu).

Dupa ce am observat ghetarul revenim la poteca traseul principal, urmarim poteca pe curba de nivel iar la cca. 5 minute de la ghetar poteca se bifurca: inainte continua traseul principal marcat cu punct galben iar la dreapta se desface o poteca marcata cu semn de derivatie ( ) ce merge spre Piatra Galbenei. Urmand aceasta poteca spre dreapta ajungem in cca. ¼ ora la punctul de belvedere de pe Piatra Galbenei.

De aici se deschide o ampla priveliste: in ultimul plan se poate observa Masivul Biharia ce culmineaza cu Vf. Cucurbata Mare (1849m) iar intr-un plan apropiat se observa versantul stang al vaii Galbena unde se afla Groapa Ruginoasa iar la dreapta Gropii Ruginoase se pot observa varfurile Giunasu si Tartaroaia (acesta poate fi recunoscut dupa numeroasele poieni care il inconjoara). Pe versantul drept al Vaii Galbena se poate observa Poiana Florilor si poienile de la Ratul Florilor.

Dupa ce am admirat aceasta priveliste urmam marcajele de derivatie intrand din nou in padure, lasam in dreapta o alta derivatie care merge spre Avenul Bortig, urmam mai departe poteca iar la cca. ¼ ora ajungem intr-o poiana cu loc de popas si un panou indicator unde intalnim din nou trsaseul principal. Din poiana cu banci o luam la dreapta urcand usor prin padure, ne despartim dupa ¼ ora de traseul marcat cu semn banda rosie iar de aici coborand prin padurea de molid ajungem in cele din urma la drumul forestier de pe Valea Cetatilor, langa locul de campare de ,, La Grajduri’’.

Pentru portiunea ,,La Grajduri’’ – Cabana Padis vezi traseul Circuitul Cetatile Ponorului.

paraul din Poiana Ponor

lac temporar in Poiana Ponor

cabana Cetatile Ponorului

Izbucul Galbenei

Valea Galbena

Balcon Valea Galbena

in drum spre Valea Galbena

Poiana Florilor

intrare Focul Viu

Focul Viu

Piatra Galbena

Piatra Galbena

In continuare, mergem asadar la stanga la inceput pe curba de nivel, printr-o padure de amestec, apoi pe creasta ce separa bazinul vaii Bradetanului de bazinul inchis Paragina, coboram mai departe accentuat prin padure, trecem prin capatul estic al Poienii Ponor iar de aici un ultim coboras de cca. ¼ ora ne scoate la drumul forestier de pe Valea Ursului.

Pentru a ne continua traseul, traversam Valea Ursului pe pietre, prin apa, lasam in stanga Izbucul numit Izvorul Rece, urcam accentuat pe versantul stang al vaii Ursului, pe un valcel stancos, tinem in continuare o poteca, apoi un drum forestier bine evidentiat printr-o rariste de padure iar la cca. ¼ ora de la Izvorul Rece sosim la o bifurcare a traseelor: inainte continua traseul principal iar la stanga merge o poteca marcata cu semn de derivatie spre Avenul Acoperit si Avenul Pionierilor. Urmand aceasta dertivatie putem ajunge in cca. 10 minute langa cele doua avene, care desi sunt destul de mici ca dimensiuni sunt totusi destul de frumoase.

In continuare, dupa ce am revenit la traseul principal, mergem inainte dupa semnele de marcaj cruce galbena, prin padure, trecem de Avenul Gemanata, cu o verticala de 82m, urcam mai departe prin padurea de fag, apoi prin padurea de molid urmand vsa ajungem in cele din urma la un drum forestier, care merge spre dreapta. De aici, urmam acest drum spre dreapta pt. cca. 10m dupa care un scurt coboras spre dreapta, priun padure ne scoate dupa cca. 5 minute la gura Avenului Negru, adanc de cca. 108m.

aven

aven

Avenul Acoperit

Izvorul Rece

Ciupercute

De la trifurcatia din Sesul Padis (vezi traseul urmam spre stanga drumul forestier ce merge spre Pietroasa, traversam zona de sud a Sesului Padis pe o distanta de cca. 1 km, scurtam o serpentine pe care o descrie drumul, trecem mai departe pe langa o defrisare masiva aflata in dreapta drumului iar dupa aproximativ ½ ora din Sesul Padis intalnim traseul marcat cu banda rosie ce vine tot dinspre Sesul Padis dar din dreapta, traversand o padure de molid.

De aici parasim drumul forestier ce merge spre Pietroasa, coborand spre stanga, dupa poteca larga prin extrtemitatea estica a Uvalei Balileasa iar la cca. ¼ ora de la parasirea drumului ce merge spre Pietroasa intersectam drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului. Tot aici ne aflam la o bifurcare a traseelor: inainte merge traseul marcat cu semn banda rosie spre Saua Vartop, urcand pe versantul sudic al Uvalei Balileasa iar la dreapta (V) pe drumul forestier Scarita – Cabana Cetatile Ponorului merge traseul nostru. In continuare, urmam drumul amintit spre dreapta pe o distanta de cca. 100 m dupa care sosim la o noua bifurcatie: inainte merge drumul forestier spre Saua Scarita iar spre stanga urca traseul nostru, pe un drum de care desfundat.

Din acest punct urmam acest drum de care urcand accentuat pe versantul drept al unui valcel inierbat, trecem in cele din urma peste creasta care separa Uvala Balileasa de Bazinul Gropii de la Barsa, parasim drumul de care (ce coteste la dreapta) mergand inainte, traversam in continuare o frantura de padure apoi o poiana iar de aici un ultim coboras de cca. 10 minute, printr-un molidis des, ne scoate la drumul forestier de exploatare ce strabate Groapa de la Barsa, langa Pestera ghetarul Barsa. Aceasta are o lungime de cca 3474m si nu este accesibila decat speologilor. De asemenea, de aici se desface spre dreapta o derivatie pe care daca o urmam putem ajunge in 10-15 minute la Pestera Zapodie, lunga de 7 km, nefiind recomandata pentru turisti.

De la Pestera Ghetarul Barsa urmam spre stanga drumul forestier, dupa semnele de marcaj banda galbena pentru cca. 300 m, parasim mai departe drumul forestier mergand pe o poteca bine evidentiata prin padurea de molid, trecem de Taul Negru aflat in stanga potecii turistice (acesta este un lac dolinar cu o adancime de 13m, fiind alimentat permanent din subteran), depasim in continuare un prag stancos, mergem inainte pe poteca, trecem de un alt prag de stanca iar de aici un ultim coboras ne scoate la gura Pesterii Negre, ce se gaseste la baza abruptului stancos denumit Cuculeul de Fier. Pestera Neagra prezinta numeroase concretiuni dar este greu accesibila turistilor. De aici, traversam paraul care se varsa in pestera, urcam mai departe pe versantul stang al paraului cca. 50 m iar din acest punct un ultim urcus spre dreapta, prin padurea de molid ne scoate in traseul 5, in poiana cu mese si banci, la intersectia cu derivatia ce vine dinspre Piatra Galbenei.

De aici, vezi Circuitul Cetatile Ponorului pentru intoarcerea la Cab. Padis.

Glavoiu

Platoul Padis

Balilieasa

Glavoiu

Ciupercute

Peisaj de Padis

Un ras

Pentru a ne continua traseul tinem asadar pe versantul drept al vaii, (in versantul opus se poate observa cursul activ al vaii Radesei care iese la suprafata printr-un izbuc interesant), coboram dupa cca. 50 m de la bifurcatie la firul vaii Radesei folosind lanturile montate aici si suntem la intrarea in Pestera Cetatea Radesei. In continuare urmam poteca pe versantul stang al vaii prin pestera (in tavanul pesterii se afla mai multe intrari destul de interesante) apoi prin Canionul Radesei, foarte spectaculos (ATENTIE! Aceasta portiune a traseului se parcurge destul de dificil la ape mari), trecem dupa iesirea din canion de confluenta Radesei cu Feredeul (pe Valea Feredeului merge in amonte un marcaj de derivatie care ne scoate la baza Cascadei Feredeului, inalta de 5 m) dupa care ajungem in Poiana Radesei, unde ne aflam la o bifurcare a potecilor (punct marcat de un stalp indicator); dinspre dreapta soseste varianta de intoarcere a traseului iar inainte merge varianta pe care vom merge la dus.

In continuare mergem asadar inainte, trecem mai departe peste creasta dintre Valea Radesei si Valea Cuciulata, traversam in cele din urma Valea Cuciulata (un alt marcaj de derivatie ne duce in cca. 10 min la Pestera Tunelul Mic aflata in amonte pe Valea Cuciulatei), urcam in continuare dupa marcaj prin padurea de molid, lasam in stanga o poteca marcata tot cu punct rosu ce merge spre Stana de Vale, tinem mai departe poteca prin padure iar la cca ½ ora din Valea Cuciulata sosim la un punct de belvedere de unde se deschide o ampla priveliste asupra vaii Molohului impresionanta prin versantii sai stancosi ce au aspect de chei dar si prin Cascada Moloh inalta de cca. 10m). De asemenea de la punctul de belvedere coboara spre Somes o poteca marcata cu semn de derivatie ce duce la Pestera Uscata.

De la punctul de vedere ne ghidam dupa poteca ce merge pe sub Abruptul Cuciulatei, pe curba de nivel, trecem de Pestera Hornu (aceasta are o lungime de 75m si nu prezinta ornamentatii) iar de aici un ultim coboras abrupt ne scoate la drumul forestier situat la capatul din aval al Cheilor Somesului Cald langa un izbuc cu apa foarte buna. Pentru a ne continua traseul urmam drumul forestier in aval, pe versantul stang al Somesului Cald iar la cca. 200m de la izbuc traseul se bifurca: inainte pe drum, continua o ramura a traseului spre Poiana Onceasa iar la dreapta traversand valea merge varianta de intoarcere spre Poiana Radesei, varianta marcata tot cu punct rosu. In continuare, traversam asadar Somesul Cald prin apa, urcam mai departe pe versantul drept al vaii, tinem poteca pe curba de nivel, ocolim in cele din urma un pilon de calcar urcam pe un grohotis abrupt cca. ½ ora (pe la jumatate urcusului o derivatie ne conduce spre dreapta la Pestera Cuptorului) urmand sa ajungem la punctul numit Belvedere de unde avem o ampla priveliste: spre N se poate observa creasta dintre vf. Britei si Piatra Talharului, spre S putem vedea clinele nordice ale Magurii Vinete si Vf. Varasoaia, iar spre V se vede versantul stang al Cheilor unde se gaseste Abruptul Cuciulatei.

De la Belvedere tinem poteca pe curba de nivel prin padurea de molid, trecem dupa ¼ ora peste Valea Moloh, iar de aici un ultim coboras de cca. 20 min tot prin padure ne scoate in Poiana Radesei langa locul de popas. De aici urmam din nou poteca in amonte pe langa Valea Radesei iar dupa cca. 5 min. sosim la confluenta cu Feredeul unde o sageata cu indicatia “spre Padis” ne indeamna sa urcam pe pintenul dintre Feredeu si Valea Radesei. Din acest punct, urcam accentuat dupa poteca pe pintenul dintre cele 2 vai, trecem pe deasupra Pesterii Cetatea Radesei (cateva poteci marcate cu semn de derivatie ne conduc spre intrarile pe care le-am vazut in tavanul Pesterii Radesei) iar de aici un ultim coboras ne scoate din nou la firul vaii Redeasa langa izbucul din care izvoraste. Tot aici intalnim si marcajul de derivatie pe care am mers la inceputul traseului spre Pestera Cetatea Radesei. Din acest punct intoarcerea spre Poiana Varasoaia se va face pe traseul pe care am venit la inceput, tot pe marcajul punct rosu.

Cetatile Radesei

Cetatile Radesei

Cetatile Radesei

Pentru a ne continua traseul, mergem asadar inainte prin Sesul Padis (un relict periglaciar din perioada tertiara, ciuruit de doline) avand ca reper un stalp indicator aflat la baza versantului, depasim stalpul indicator amintit (de aici se desface spre dreapta traseul marcat cu banda rosie, spre Saua Vartop), urcam mai departe accentuat prin padurea de molid, pe poteca desfundata de apele de siroire iar la cca. 10 minute de urcus de la stalpul indicator din Sesul Padis sosim la o noua bifurcare a traseelor: inainte continua traseul nostru iar la stanga merge traseul marcat cu cruce albastra spre localitatea Pietroasa.

In continuare, alegem prima varianta mergand inainte, urcam din greu prin padure, pe un drum de exploatare forestiera, parasim in cele din urma drumul forestier (la cca. ½ ora de la ultima bifurcare a traseelor) mergand la stanga, pe o poteca printr-un luminis, intram in scurt timp in padurea de fag iar potecile se bifurca din nou: inainte merge traseul principal iar la dreapta merge o poteca marcata cu semn de derivatie ( punct rosu dublu) spre Pestera Padis prin Poiana Varasoaia. Din acest punct urmam poteca ce merge inainte, pe creasta calcaroasa a muntelui Boga iar dupa cca. 5 minute de la bifurcarea potecilor sosim in marginea Amfiteatrului Boghii.

De aici, de pe marginea prapastiei se deschide o ampla priveliste: spre N se poate observa Culmea Carligatelor, de la baza careia izvoraste Valea Rea, spre V se pot observa ultimele culmi vestice ale Muntilor Bihorului (Magura Guranilor, Magura Ferice) dincolo de care se afla Depresiunea Beiusului, spre S se poate observa Piatra Calului si Magura Seaca, iar la baza abruptului stancos se poate observa zona de izvoare a vaii Boga, iar in aval se poate observa satul de vacanta Boga. Dupa ce am admirat aceasta priveliste coboram abrupt spre dreapta, pe poteca, prin padure, lasam in dreapta un pilon de calcar iar de aici, un ultim coboras, pe un grohotis iar apoi pe o brana ne scoate la gura pesterii Sura Boghii. Aceasta are o lungime de 212 m. si este accesibila cu mijloace de iluminat.

Piatra Boghii

in drum spre piatra Boghii

imprejurimile satului Boga

imprejurimile satului Boga

floare de scai

Piatra Boghii

Mai departe, mergem in amonte pe Valea Bulzului, urmam drumul pe care am venit pana aici, intalnim Cabana Bulz, traversam cateva pajisti largi, lasam in stanga, pe versantul drept Piatra Bulzului iar dupa cca. 5 minute ajungem la intrarea in satul de vacanta Boga, la bifurcarea drumurilor: la stanga, prin satul de vacanta se poate ajunge la Cascada Oselu iar la dreapta continua traseul nostru (la o bifurcatie, un stalp indicator ne arata 3 ½ orte pana la Cabana Padis). Alegem cea de-a doua varianta, trecem de ultimele case de vacanta, cotim la stanga, in amonte, pe Valea Prelucilor, afluent al Vaii Plaiului, traversam in urcus accentuat o succesiune de poieni si franturi de padure iar dupa cca. ½ – ¾ ore de urcus continuu din Boga suntem din nou din nou pe drumul judetean Pietroasa – Padis – Rachitele.

In continuare, scurtam trei serpentine ale drumului lasand in dreapta Izvorul Fantana Rosie, trecem de pestera cu acelasi nume, urcam din greu prin padurea de fag, strabatem cateva raristi de padure, mai urcam putin si suntem in Saua Scarita, langa C.S.Scarita (de aici se desface spre dreapta drumul forestier ce duce la Cabana Cetatile Ponorului). Pentru a ne continua traseul mergem pe drumul pietruit construit pe curba de nivel prin nordul Uvalei Balileasa, parasim in cele din urma drumul urcand o panta inierbata presarata ici colo cu tufe de ienupar, trecem printr-o sa aflata sub Vf. Oselu, urcam domol prin padurea de molid pana cand intalnim traseul ce urca spre stanga, spre Piatra Boghii. De aici, coboram spre dreapta pe poteca pietroasa, desfundata de apele de siroire. Traversam Sesul Padis, un relict periglaciar din perioada tertiara, revenim din nou pe drumul ce vine dinspre Pietroasa, mergem inainte pe drum iar dupa cca. 2 km. – 2.5 km. ajungem in fata Cabanei Padis.

imprejurimile satului Boga

imprejurimile satului Boga

Balilieasa

Platoul Padis

Platoul Padis

Pentru a ne continua traseul mergem asadar la stanga urcand printr-un molidis des, parasim in cele din urma drumul de exploatare forestiera mergand la stanga pe o poteca bine evidentiata, prin padurea de molid iar la cca. 200 m. diferenta de nivel urcata de la Cabana Padis sosim pe Vf. Magura Vanata, la altitudinea de 1641 m., aici fiind prezent un observator topografic (observatorul este subred iar unele trepte ale scarii de acces lipsesc). Din observator putem avea o ampla priveliste: spre N si spre E se poate observa bazinul Somesului Cald iar spre S putem arunca o privire asupra bazinului inchis Padis-Cetatile Ponorului, limitat in partea sudica de creasta Glavoi-Bortig, dincolo de care se profileaza Muntele Galisoaia si masivul Biharia cu Vf. Cucurbata Mare (1849m).

Pentru a ne continua traseul ocolim prin stanga observatorul, trecem dupa cca 10 min. de un varf marcat cu momai, de unde putem observa din nou spre N, Bazinul Somesului Cald, coboram prin padurea tanara de molid, pe clinele nordice ale Vf. Magura Vanata, tinem mai departe marcajul pe creasta muntelui Magura Vanata, fara sa avem poteca aproape deloc (desi poteca este aproape inexistenta semnele de marcaj aplicate pe molizii tineri se pot urmari destul de bine) iar la 1 ora- 1 ½ de la observatorul de pe Vf. Magura Vanata sosim intr-o poiana aflata sub VF. Magura ce se gaseste in dreapta noastra. De aici putem arunca din nou o privire asupra bazinului inchis Padis- Cetatiule Ponorului.

In continuare, din poiana tinem curba de nivel mergand printr-o padure de molid, pe la obarsia Vaii Renghii, traversam din nou o printr-un molidis tanar (semnele de marcaj sunt destul de greu de urmarit pe aceasta portiune), tinem curba de nivel pentru cca. 50m., spre dreapta (putem observa spre NV culmea Carligatelor, cea mai inalta culme din zona Padisului), iar de aici un ultim coboras la stanga, dupa marcaj ne scoate dupa cca. ½ ora la drumul forestier din Saua Varasoaia. Din acest punct mergand pe drum la stanga, cca. 1 km. sosim la Cabana Varasoaia, unde se termina si marcajul. De la Cabana Varasoaia, urmand inainte marcajul banda rosie ajungem in cca. ½ ora la Cabana Padis.

Poiana Vărăsoaia

Drum

Branduse

Platoul Padis

Somesul Cald

Peisaj de Padis

Pentru a ne continua traseul urmam semnele de marcaj mergand inainte pe un drum de care secundar iar la cca. 300m din Saua Parului sosim in punctul de unde drumul de care incepe sa urce abrupt spre dreapta.

In continuare mergem inainte pe curba de nivel, prin pajiste cca. 500m, pe langa o stana aflata in stanga noastra, urcam mai departe pe la liziera unei paduri de molid urmand sa ajungem intr-o sa de unde putem observa Sesul Garzii, un platou inierbat, ciuruit de numeroase doline si ponoare.

Mergand mai departe, din sa, tinem in linii generale curba de nivel, pe latura estica a Sesului Garzii pentru circa 300m dupa care coboram intr-o alta sa aflata sub Vf. Gardisoara, bine impadurit ce se profileaza in dreapta noastra (vest). Tot in aceasta sa se afla un ochi de apa permanent si un aven cu cativa molizi ce poarta semnul de marcaj.

Din sa, coboram dupa semnele de marcaj triunghi albastru, pe fundul unei vai inerbate, depasim dupa cca. 300 m. un gater, mergem in continuare inainte pe un drum de pamant vag, coboram putin si intersectam un alt drum forestier ce vine din stanga.

In continuare cotim la dreapta pe acest drum mergand pe firul vaii Gardisoara, trecem de trei vai secundare ce coboara din versantul drept al vaii Gardisoara, intersectam un drum pietruit (dupa cca. 1 km de la intrarea pe vale) ce insoteste un afluent din versantul stang al vaii Gardisoara iar la cca. ½ – ¾ ora de la Sesul Garzii sosim langa Pestera Gura Apei, aflata pe versantul drept al vaii.

Din aceasta pestera iese la zi apa vaii Gardisoara care este seaca de la obarsie pana aici. Tot aici, langa pestera se gaseste si o bancuta amenajata pentru popas. De la pestera mergem pe drum in aval, pe partea stanga a vaii, trecem dupa cca. 10 minute de Pestera Sura Popii (aflata pe versantul opus al vaii), traversam un parau care iese din Izbucul de la Coliba Ghiobului, mai mergem cca. 1km tot pe drum si suntem la confluenta Vaii Gardisoarei cu o vale secundara ce vine din versantul stang al vaii.

De aici, urmarind mai departe drumul, trecem dupa cca. 200m de Pestera Coiba Mica (pentru a ajunge la pestera trebuie sa coboram cca. 30m pana la firul vaii), tinem mai departe drumul iar la cca. 1km de la Coiba Mica sosim la intrarea in Catunul Casa de Piatra langa 2 gatere. Tot de aici se desface spre dreapta o poteca marcata cu semn de derivatie ce duce la Pestera Coiba Mare. Aceasta impresioneaza prin portalul inalt de cca. 25m.

Bisericuta Motului Iarna

Garda de sus

Ghetarul de la Scarisoara

Scarisoara, intrare

Pe Drum

In pestera

Pentru a ne continua traseul urmam acest drum, la inceput prin poiana larga apoi prin padurea de molid, traversam o vale temporara, Valea Arsurii, ne ghidam in continuare dupa marcajul ce tine drumul de exploatare, trecem peste Valea Renghii apoi peste Paraul Cutilor dupa cca. 15 minute urmand sa ajungem in cele din urma la drumul pietruit care vine dinspre Sesul Padis si merge spre Cabana Varasoaia, spre dreapta.

Mergand mai departe, urmam acest drum spre dreapta, traversam un parau care izvoraste de pe Magura Vanata, trecem in cele din urma de Cabana Varasoaia, urcam prin partea estica a Poienii Varasoaia apoi printr-o padure de molid iar la cca. ¼ ora de la Cabana Varasoaia sosim in saua cu acelasi nume, langa o stana si un izvor aflat in dreapta drumului.

Pentru a ne continua traseul, tinem mai departe drumul pietruit, coborand prin Poiana Varasoaia- Nord, trecem de ramificatia cu traseul Circuitul Izvoarelor Somesului Cald, la 15 min. din Saua Varasoaia, cotim mai departe la stanga, tot pe drumul pietruit, depasim Izvorul Coltaului, urmarim drumul ce merge spre dreapta urcand accentuat, ne ghidam dupa semnele de marcaj banda rosie, trecem dupa aproximativ ½ ora din Varasoaia peste un afluent al Vaii Rele iar de aici un urcus scurt spre dreapta prin molidis, ne scoate langa o stana ce se gaseste in dreapta potecii turistice.

In continuare urcam inainte, pe un drum de care bine evidentiat (ce vine dinspre stanga) o panta inierbata, mergem in continuare pe un platou acoperit cu ienuperi, pe sub Vf. Piatra Arsa, intalnim un traseu marcat cu semn punct rosu, ce vine din traseul Circuitul Izvoarelor Somesului Cald, urcam pe drumul de care ce merge inainte, apoi la stanga prin ienuperis iar dupa cca. ½ ora de la Vf. Piatra Arsa sosim in Saua Cumpanatelu , unde se afla si un stalp indicator. Acesta ne ofera mai multe informatii printre care si urmatoarea: spre Stana de Vale, 3-3 ½ ore (inainte, pe marcaj banda rosie).

In continuare din sa, mergem asadar inainte, pe un drum de care bun, lasam in stanga (dupa cca.200m) un drum pietruit nemarcat, ne ghidam mai departe dupa stalpii de marcaj ce insotesc drumul de pamant, pe sub Vf. Carligate (1694m) ce se afla in stanga noastra, iar dupa cca. 1 km din Saua Cumpanatelu un coboras scurt ne scoate la Izvorul Fantana Rece. Acesta este obarsia Vaii Draganului, ce curge spre N si totodata unul dintre izvoarele de altitudine din Muntii Bihorului.

De la Fantana Rece, urcam pe drumul de care destul de larg, pe sub varful omonim, tinem in continuare poteca printre ienuperi, la inceput pe la obarsia vaii Draganului apoi pe sub Vf. Bohodei, intalnim traseul marcat cu semn banda albastra ce vine dinspre Boga, urmarim mai departe marcajul si suntem dupa cca. ¾ ora in Saua Bohodei unde ne aflam la o importanta intersectie de trasee turistice (marcata de un stalp cu sageti indicatoarte): spre dreapta (NV) merge traseul nostru pe drumul de care bine evidentiat, din fata (E) soseste Circutul Custurilor (marcat cu semn cruce galbena) iar spre stanga (S) merge traseul marcat cu semn triunghi albastru spre Comuna Pietroasa pe la Saritoarea Bohodeiului.

Din acest punct, urmam traseul nostru spre dreapta, urcand pe drumul de care amintit, pe sub Vf. Poienii, cca. ¼ ora, coboram printr-o padure de molid iar apoi prin Poiana Baia Popii, dupa care intersectam un drum pietruit ce urca de pe Valea Ciripa.

De aici, coboram inainte pe un drum de pamant traversant doua poieni largi, intersectam din nou drumul pietruit ce vine de pe Valea Ciripa iar din acest loc un ultim coboras pe drumul amintit ne scoate la cca. 250 m de Izvorul Minunilor, pe un alt drum pietruit ce vine din dreapta. Mergand mai departe pe acest drum la stanga trecem de Izvorul Minunilor iar de aici mai avem de mers aproximativ 500m pana la Hotelul Iadolina din Stana de Vale.

Poiana Vărăsoaia

Branduse

Ciupercute

Platoul Padis

Platoul Padis

ciuperci